Cauta
Despre ceaiuri

despre ceaiuri

Un scurt istoric al ceaiului

Planta de ceai este originara din partea de sud-est a Asiei iar prima utilizare a plantei pentru crearea ceaiurilor provine din China, in provincia Yunnan, in urma cu cateva mii de ani. Data exacta nu se poate preciza, insa au fost gasite dovezi materiale ale faptului ca era cu siguranta preparat in timpul dinastiei Han (206-220 e.n.), deoarece au fost gasite morminte unde existau vase cu ceai.

Acest tip de ceai a ajuns foarte tarziu in Europa deoarece rutele comerciale nu erau inca puse la punct. Insa, la inceputul secolulul al XVI-lea, acesta a inceput sa fie importat de catre olandezi iar pana la sfarsitul secolului a devenit foarte popular in toata Europa occidentala.

In prezent ceaiul este foarte popular pe tot globul pamantesc. Chiar daca acum cateva sute de ani acesta trebuia importat din Asia sud-estica, deoarece doar acolo era plantat, in prezent acesta este cultivat si in tari precum Camerun, Mauritius, Kenya, Ruanda si Zimbabwe, de pe continentul african, sau Argentina si Brazilia, din America de Sud. Ceaiul mai este plantat si in tari mai apropiate de tara noastra, cum sunt Turcia si Georgia.

Clasificarea ceaiului

Dupa ce frunzele de ceai au fost recoltate, acestea trec prin anumite procese pentru a se ajunge la diferite tipuri de ceai. Toate ceaiurile sunt facute din aceeasi planta, dar prin procesul de fermentatie se ajunge la mai multe tipuri de ceai. Fermentatia nu este in sine procesul clasic la care ne gandim cand auzim acest termen deoarece nu implica procesarea zaharurilor de catre microorganisme, asa cum se intampla spre exemplu la vin, pentru crearea alcoolului, ci este un termen folosit in industria ceaiului pentru procesul de ofilire si oxidate a frunzelor de ceai, care incepe imediat ce planta a fost recoltata.

Procesul de fermentatie poate fi oprit prin incalzirea si uscarea frunzelor de ceai iar in functie de acest proces, sunt obtinute mai multe tipuri de ceai.

Principalele tipuri ce ceai

Ceaiul alb - este facut din frunze si muguri care nu au ajuns la maturitate, care sunt uscate imediat dupa recoltare pentru a se opri procesul de oxidare, astfel proprietatile ceaiului sunt cat mai apropiate de cele initiale, nefiind alterate de fermentatie.
Ceaiul verde - dupa culegera frunzelor de ceai, acestea sunt lasate la oxidat timp de doua zile, dupa care sunt procesate prin tratarea cu abur fierbinte, astfel incetand toate procesele oxidante.
Ceaiul oolong - frunzele de ceai sunt lasate o perioada scurta la soare dupa care sunt rulate (prin acest proces zeama din frunze iese la suprafata si incepe oxidarea sa). Tot acest proces dureaza intre doua si trei zile timp in care ceaiul se oxideaza. Acest tip de ceai este o varianta de mijloc intre ceaiul verde, mai putin oxidat si cel negru, care este foarte oxidat.
Ceaiul negru - acest tip de ceai trece prin aceleasi procese ca si cel oolong, doar ca frunzele sunt lasate sa se oxideze o perioada mult mai mare. Timpul de procesare a acestui ceai se intinde de la doua saptamani pana la o luna, la finalul careia procesul de oxidare este stopat.
Ceaiul pu-erh - frunzele acestui tip de ceai sunt culese manual din copaci maturi dupa care incepe procesarea. Frunzele sunt lasate la uscat pentru o perioada scurta, apoi procesul de oxidare este stopat prin prajirea frunzelor in tavi metalice. Dupa ce acest proces este finalizat, frunzele sunt intinse la soare pentru a completa procesul de uscare. In functie de urmatoarele etape ale procesarii, apar doua categorii de ceai: sheng si shu. Ceaiul sheng este tratat cu aburi si presat in diverse forme dupa care este lasat intr-o camera uscata pentru o oxidare lenta. Pentru ceaiul shu, frunzele sunt intinse, stropite cu apa, apoi lasate la fermentat de la cateva zile pana o luna. Dupa incheierea procesului de fermentatie, frunzele sunt tratate cu abur si presate in forme.

Selectarea ceaiului

Chiar daca ceaiurile la plic sunt o minune a convenientei, acestea nu fac neaparat cel mai bun ceai doarece apa nu poate circula foarte bine printre frunzele de ceai iar gustul si aroma din frunze nu este scoasa la suprafata in totalitate. Pentru a obtine cel mai bun ceai posibil, se recomanda folosirea frunzelor libere.

Cele mai folosite tipuri de ceai sunt cel verde si cel negru, care vin amandoua din aceeasi planta, diferenta fiind facuta de procesele enumerate la inceputul articolului. Ceaiurile cele mai bune din punct de vedere calitativ sunt cele care provin din platatii aflate la altitudini mari, unde recoltatul de face manual.

Atunci cand este preparat, ceaiul negru produce o aroma mai intensa iar cel verde produce o aroma mai delicata. Intre aceste doua categorii exista si variatii mari de gust.

Prepararea ceaiului

Pentru un gust optim al ceaiului, imprastiati frunzele pe fundul ceainicului pentru ca apa sa poata circula libera, astfel extragand toata aroma din frunzele de ceai. Daca preferati sa nu aveti frunze de ceai in ceasca, puteti folosi o sita atunci cand turnati sau alte optiuni cum ar fi folosirea unui ceainic prevazut cu infuzor, canile cu infuzor sau alte infuzoare.

Etape de urmat pentru pregatirea ceaiului:

Incalzirea ceainicului
Daca folositi un ceainic ceramic, acesta trebuie incalzit prealabil prepararii ceaiului, pentru ca atunci cand turnam apa fierbinte peste frunze, aceasta sa nu se raceasca rapid doarece vasul este rece. Pentru a rezolva aceasta problema, se recomanda incalzirea unei cantitati de apa intr-un fierbator, apoi turnarea acesteia in ceainic, dupa care se pune capacul acestuia si se lasa deoparte pentru a se incalzi.
Temperatura apei
In timpul in care ceainicul se incalzeste, punem apa filtrata sau apa de izvor in fierbator si o incalzim pana aproape de punctul de fierbere. Dupa ce apa a ajuns la temperatura optima, luati ibricul de pe foc, si lasati-l un minut deoparte, deoarece ca si in cazul cafelei, apa trebuie sa fie la o temperatura putin sub punctul de fierbere.
Preparare
Dupa ce s-au parcurs aceste etape, se goleste ceainicul, dupa care se adauga frunzele in ceainic sau in infuzor (circa 5 grame pentru fiecare ceasca de ceai preparata). Dupa ce frunzele au fost puse in infuzor sau in ceainic, se toarna apa fiebinte din fierbator in ceainic, dupa care se pune capacul acestuia.
Timp de infuzie
Ceaiul se lasa la infuzat intre 1 si 3 minute, pentru ceaiul verde, iar cel negru se lasa intre 3 si 6 minute. Ceaiul oolong trebuie sa stea intre 6 si 8 minute, iar cele herbale pana la 12 minute. Se agita frunzele cu apa din ceainic sau din infuzor dupa caz, pentru a extrage toate aromele din frunzele de ceai, apoi se scoate infuzorul din vas. Daca este necesar, folositi o sita atunci cand turnati ceaiul in cesti.
Daca ati pregatit mai mult de doua cesti de ceai, se poate infasura un prosop in jurul ceainicului pentru a mentine ceaiul din interior la o temperatura optima pana in momentul consumului.

Alegerea ustensilelor pentru prepararea ceaiului

In era dispensoarelor de apa calda si a cuptoarelor cu microunde, ceainicurile nu mai sunt atat de comune in bucatariile oamenilor. Totusi multa lume alege sa le foloseasca in continuare din dorinta de a face un ceai de calitate. Exista atat variante clasice cat si variante moderne, electrice, care reprezinta o alternativa convenienta. Sunt foarte multe optiuni si considerente atunci cand ne hotaram sa cumparam un ceainic care sa se potriveasca nevoilor noastre.

Materiale
Una dintre proprietatile care trebuie luata in considerare atunci cand alegem vasele folosite pentru preparare este materialul. Exista multe optiuni de material cum este sticla, otelul inoxidabil, cuprul, fonta sau portelanul. Fonta si cuprul au potentialul de a schimba gustul ceaiului, pe care celelalte materiale nu il au. Acest lucru le face in general sa se afle in gama produselor mai scumpe.
Tehnologie
Una din ustensilele pe care le folosim la preparare este fierbatorul in care incalzim apa pentru ceai. Trebuie sa ne hotaram daca vrem sa folosim unul care se incalzeste la foc deschis sau unul electric. Unul dintre cele mai comune tipuri este cel electric, care are un invelis din plastic sau alte materiale si interior metalic.
Aspect
Uitati-va la aspectul decorativ al fiecarui ceainic. Veti gasi vase care au un stil ce variaza de la clasic pana la stiluri mai moderne. Alegeti unul care se potriveste mai bine cu stilul bucatariei dumneavoastra mai ales daca aveti de gand sa il lasati undeva la vedere.
Durata de viata
Luati in considerare durabilitatea fiecarei optiuni. Cele din fonta sau otel inoxidabil, au o durata de viata foarte mare si pot rezista aproape la orice abuz. Ceainicurile facute din sticla sau ceramica sunt mai fragile si predispuse la spargere in caz ca le scapati pe jos.
Siguranta
Atunci cand alegeti ustensilele pentru prepararea ceaiului puteti sa cautati unele care au elemente de siguranta incorporate cum ar fi un maner aderent, pentru evitarea scaparii sale din mana. De asemenea, manerul trebuie sa fie proiectat in asa fel incat sa nu se incinga prea tare. Un maner de metal este predispus la incalzirea prea tare, astfel existand pericolul de accidentare la nivelul mainilor.

Va recomandam urmatoarele produse:

recomandari cutite ceramice Vezi produsul Vezi produsul Vezi produsul Vezi produsul Vezi produsul

Copyright©Pentrugatit.ro
Site realizat de PentruGatit.ro